Restaurarea operelor de arta

Restaurarea operelor de arta

Restaurarea operelor de arta combina arta si chimia. Substantele chimice au fost folosite de artisti din cele mai vechi timpuri, incepand cu pigmentii naturali pe care-i intalnim in picturile preistorice. Astazi, substantele chimice moderne precum solventii, rasinile, fungicidele si siliconii, joaca un rol esential in conservarea patrimoniului artistic si cultural al umanitatii.

Chimia si fizica au un aport fundamental in alegerea celei mai adecvate metode de restaurare a picturilor, sculpturilor, materialelor textile si chiar a monumentelor vechi. Produsele chimice sofisticate permit restaurarea, conservarea si protejarea unei intregi palete de opere de arta, de la sculpturile si frescele lui Michelangelo la soldatii de teracota ai lui Qin Shi Huangdi sau Statuia Libertatii. In tehnicile de restaurare se folosesc intre 120 si 140 substante sau combinatii de substante! Din acest motiv, un restaurator de opere de arta trebuie sa aiba un bagaj stiintific solid. 

Restauratorul de opere de arta, un veritabil expert in chimie

Procesul de restaurare incepe cu evaluarea generala a operei de arta. Restauratorul, in stransa colaborare cu specialistul in istoria artei, delimiteaza contextul si perioada in care a fost creata opera, studiaza tehnicile si materialele disponibile in acea epoca, precum si mecanismele de imbatranire. Apoi, trebuie sa identifice componentele operei de arta (pigmenti, culori, aditivi, lacuri etc.) inainte de a le cerceta proprietatile si comportamentul chimic.

Pe langa daunele provocate de om, operetele de arta sufera si de pe urma efectelor razelor solare, a umiditatii si a lucrarilor de intretinere defectuoase, efectuare cu produse nerecomandate. Chimia ne ajuta sa intelegem de ce se deterioreaza o opera de arta, cum are loc acest proces in timp si cum poate fi impiedicat.

De asemenea, restauratorii de opere de arta trebuie sa identifice cele mai bune tehnici si materiale cu care sa protejeze operele de arta expuse in lumea intreaga. Ei trebuie sa aiba in vedere orice aspect de conservare preventiva (conditii de mediu, temperatura si conditii de iluminare in timpul transportului), cele mai adecvate echipamente de manipulare a operelor si conditiile de conservare a colectiei.